Monday, January 21, 2008

Leapsa sau dracu stie ce...

Leapsa in comunitate virtuala, asmutzita de Bafta si Liuba.
Imi propusesem sa pun doar poze pe blogu' asta dar, what the fuck.

Regulile de aur si nisip:

1. Ia cartea care este cea mai aproape de tine.
2. Deschide-o la pagina 123.
3. Găseste a 5-a propozitie/frază.
4. Postează pe blog textul următoarelor 4 propozitii/fraze cu aceste instructiuni.
5. Nu îndrazni sa scotocesti prin rafturi după cartea aceea foarte deosebită sau “intelectuală”.
6. Da leapsa mai departe la alti 6 prieteni.

Faza e ca prima carte e defapt o cartzulie tehnica "Idiot's guide to Canon EOS 350 :D" si nu se pune. Era bizar sa ma chinui sa inserez pictograme aici. De genul: "Verificati daca simbolul [icon] se afla in partea de sus a afisajului [icon] langa [icon].
Asa ca am sapat mai adanc, la urmatoarea: Iubirea de aproapele, Pascal Bruckner.

Am deschis cartea cu emotii la pagina cu pricina. Speram sa nu dau peste un fragment cu multa actiune pe gustul lui Bafta si iata ce a iesit:

"La insistentele mele a iesit din imbufnare. Din nou am avut lungi convorbiri in care mai putin contau cuvintele si mai mult intentia: doream sa ne vorbim, nu conteaza despre ce. Marivodam*, iar aceasta relatie fara scop nu ducea nicaieri, dar ne ducea repede. Dora era o "analfabeta luminata" care urmase numeroase cursuri fara sa le termine. Autodidacta frenetica, devora tot ce-i pica in mana, de la stiintele pure la biologie."

*nota pt inculti printre care si subsemnatul:
"Marivodam=verb derivar ca si subst. marivodaj de la numele dramaturgului si romancierului francez Pierre C de Chabmblain de marivaux, pentru a desemna, ca si personajele sale, un schimb de vorbe de o galanterie delicata, rafinata si spirituala"


Acu sa o dam mai departe... Raluca, Foxu, D-ra V. (tine la anonimat :P) ... aaaa si inca 2. :))))

Na, ca o facui si p-asta!

1 comment:

drav said...

Ok. Leapsa. Am intrat in joc. Am luat cartea si am deschis la pagina 123.
Astea ar trebui sa fie primele 4 fraze.

“[Camille se trezi pe muzica celor de U2. Mai intai crezu ca se afla la familia Kessler si adormi la loc. Nu, se gandi ea incurcata, asa ceva nu este cu putinta… Nici Pierre, nici Mathilde, nici menajera lor nu puteau sa-I dea lui Bono volumul chiar asa, la maxim.]

Ceva nu se potrivea in toata chestia asta…Deschise ochii incet, gemu din cauza durerii de cap si astepta penumbra sa poate recunoaste ceva.
Dar unde se afla? Ce se intam…
Intoarse capul. […]”

Anna Gavalda, Impreuna

N-am rascolit dupa carte. M-a rascolit doar. Mi-a starnit cheful de lectura. Pentru ca uitasem cum e sa te apuce zorii citind.